Trei din cinci fotbaliști ajung în faliment. Nu contează cât au câștigat.

Un angajat obișnuit are în față 40 de ani de muncă. Un fotbalist are, în medie, opt.

Asta e cifra din România: cariera medie a unui fotbalist este de aproximativ opt ani. Un jucător de la o echipă de mijlocul clasamentului din Liga I, cu un salariu de circa 50.000 de euro pe an, ajunge la venituri totale de 400.000 de euro în toată cariera. Sună mult — până când împarți suma la restul vieții.

Și mai există o cifră care spune și mai mult: doar 7% dintre jucători pot trăi doar din fotbal. Restul vor avea nevoie de altceva după — o meserie, o afacere, sau banii puși deoparte la timp.

Banii mulți nu protejează pe nimeni

Cea mai importantă concluzie a cercetărilor internaționale este și cea mai contraintuitivă.

Un studiu al National Bureau of Economic Research a analizat aproximativ 900 de jucători din NFL, cu cariere între 2000 și 2013. 15,7% dintre ei au declarat faliment în primii 12 ani de la retragere. Iar concluzia cercetătorilor a fost limpede: ratele de faliment nu au fost influențate de câștigurile totale sau de durata carierei. A fi jucat mult timp și a fi fost bine plătit nu oferă protecție semnificativă.

În fotbalul european, cifrele vehiculate sunt și mai dure. Potrivit Xpro, organizație caritabilă britanică care sprijină foști fotbaliști, trei din cinci jucători din Premier League ajung în faliment în primii cinci ani de la retragere, cauzele principale fiind sfaturile financiare proaste și banii nepuși deoparte pentru taxe.

Merită spus onest: cifra din NFL vine dintr-un studiu academic riguros, cea din Premier League este estimarea unei organizații caritabile. Dar amândouă arată în aceeași direcție.

Cariera se poate încheia mai devreme decât planul

Media de opt ani rămâne o medie. În realitate, o accidentare poate scurta totul brusc.

Un caz documentat din România: un atacant de 22 de ani, sub contract în Liga I, a suferit o ruptură de ligament și de menisc și a stat șase luni departe de teren. La 28 de ani și-a încheiat prematur cariera din cauza problemelor medicale.

Iar generația actuală este supusă unei presiuni fizice mai mari decât cea dinainte. Datele FIFPRO arată că Vinicius Jr, la 22 de ani, jucase deja 18.876 de minute la club și la națională — mai mult decât dublu față de Ronaldinho la aceeași vârstă. Pedri, la 20 de ani, jucase peste 12.000 de minute, cu 25% mai mult decât Xavi la aceeași vârstă.

Fereastra în care se câștigă bani se poate închide mai repede decât se așteaptă oricine.

De ce se întâmplă asta

• Banii vin într-o perioadă foarte scurtă — o viață financiară întreagă comprimată în câțiva ani
• Nimeni nu i-a învățat, la 18 ani, ce înseamnă taxe, rezerve sau investiții
• Sfaturi primite de la oameni care aveau interesul lor, nu al jucătorului
• Un stil de viață construit pe venitul din perioada de vârf, care nu se susține după

În România, fundația lipsește complet

Problema nu ține doar de sport. România stă prost la educație financiară în general: doar 8% dintre români au un nivel bun de alfabetizare financiară, cel mai scăzut din Europa, potrivit unui studiu al Institutului de Economie Mondială al Academiei Române.

Iar de unde învață tinerii despre bani? 95% spun că de la familie. Școala contribuie cu 9%, băncile cu 5%.

Deci un junior de 17 ani care semnează primul contract nu are, statistic, nicio sursă reală de informație în afară de părinți — care nici ei nu au avut de unde să învețe.

Un om obișnuit care greșește la 25 de ani mai are 40 de ani să repare. Un sportiv care greșește la 25 de ani poate să nu mai aibă a doua șansă.

Educația financiară nu este un lux pentru sportivi. Este o necesitate mai mare decât pentru oricine altcineva.

← Înapoi la toate articolele